Recomandare a fi avută în vedere pentru întâlnirile AFA

TIPĂREȘTE

Despre Vaţa auzisem de multă vreme şi în directă legătură cu latura sa balneologică.

Iar acum eram curios să iau contact cu ce are de oferit o comună din punct de vedere al infrastructurii hoteliere.

Mi-am aruncat privirile pe net de cum am aflat de locaţia cazării – am participat la o conferinţă, aşadar nu a depins de mine alegerea ei – iar prima impresie a fost una încurajatoare.

Dar m-a lăsat şi puţin în ceaţă de vreme ce Complexul Vaţa Băi apărea pe unele situri iar Hotel Phoenix sau Hotel Bleumarin pe altele, însă cu fotografii comune.

Micul mister se dezleagă rapid de cum ajungem la faţa locului şi vedem pe stânga ceva ce iese din tiparele satului: complexul. În jurul acestuia se învârte în prezent viaţa micii aşezări.

Aflat multă vreme în proprietatea defunctului Romtelecom, a rămas în paragină totală vreme de 12 ani până să fie cumpărat de cei care deţin şi Prima TV. Investiţiile acestora au readus la viaţă baza de cazare şi tratament iar turiştii încep să apară.  

Dacă demersurile proprietarilor de semnare a contractului cu CNASS vor fi încununate cu un succes, de binefacerile Centrului de sănătate se vor putea bucura şi pensionarii, cu o evidentă sporire a afluxului de turişti dar şi de finanţe în contul proprietarului.

Care a ajuns la acest statut în urma cunoscutelor dificultăţi ale Elenei Udrea, cea aflată la un moment dat în pole-position pentru a determina schimbarea cărţii funciare sau ale altor documente pe la Registrul comerţului.

De la preluare şi până în prezent au finalizat renovarea centrului de tratament şi a două hoteluri, cele menţionate mai sus, în vreme ce Hotelul Ponor aşteaptă să fie inclus pe această listă.

Toate aceste clădiri sunt dispuse în interiorul unui parc cu largi alei flancate de lalele, cu mult spaţiu verde, lacuri şi fântâni artenieze care îi conferă un cadru excelent pentru a te bucura de soarele de primăvară ce ne-a fost partener de nădejde week-end-ul trecut.

Mă simt dator să evidenţiez aici munca celor care se ocupau de întreţinere fără a fi deranjaţi de oaspeţii care apreciau cura de căldură nespecifică lunii în care ne aflăm. Grădinarii îşi vedeau de treabă, ghemuiţi la rădăcina florilor sau la firul ierbii în vreme ce cursanţii discutau uneori aprins, alteori amiabil la mesele din jurul hotelurilor sau pe băncuţele comode prezente pe alei.

Complexul are parcare privată, însă insuficientă în cazul în care camerele ar fi ocupate la capacitate ridicată, nu neapărat maximă. Unii am fost nevoiţi să parcăm în afară, într-o parcare publică peste drum, şi, să nu uităm, Hotelul Ponor încă nu e deschis.

Cele două unităţi de cazare deschise se situează la grade diferite de confort – cu un plus evident pentru Phoenix -, aspect lesne de sesizat şi dacă priveşti lista tarifelor pe care cei interesaţi o pot regăsi într-una dintre fotografii anexate articolului.  

Confortul derivă din mobilierul şi amenajarea camerelor, calitatea materialelor textile şi, nu în ultimul rând, din suprafaţa avută la dispoziţie. De la Hotelul Phoenix nu voi posta poze întrucât am intrat, din curiozitate şi pentru informare, doar în dimineaţa plecării participanţilor iar (dez) ordinea din interior nu ţinea de personalul hotelului ci de clienţi.

Recepţia se află la parterul celui mai bine clasificat, însă pe perioada verii – când funcţionează şi ştrandul – sau în cazul grupurilor mari de turişti va fi deschisă una şi la Hotelul Bleumarin, în spatele căruia este poziţionat bazinul de înot.

Am primit repartiţie în acesta din urmă şi vă pot spune despre el că atât exteriorul cât şi interiorul e zugrăvit în doar două culori: alb şi albastru.

Cu o configuraţie oarecum ciudată a accesului, a avut darul de a mă face să mă rătăcesc în interior până să mă obişnuiesc. O dată am ajuns la nişte spaţii tehnice iar a doua oară la un etaj greşit faţă de cel la care eram cazaţi.  

Am primit prima cameră din cele înşirate pe palierul catului al doilea, cel considerat la mansardă.

Deşi volumul camerei – că tot corespondez cu o absolventă de Politehnică în timp ce scriu – era mare, suprafaţa acesteia nu prea. Inginerii pot deduce astfel că predomina înălţimea în detrimentul lungimii sau lăţimii…

Iar la ferestrele din tavanul înclinat ajungeai doar cu o prăjină ce te aştepta cuminte lângă perete să o foloseşti pentru aerisire.

Mobilierul îl pot încadra la nivelul basic fără putinţă de a greşi, de vreme ce în componenţa sa intrau o măsuţă, un scaun, patul, un cuier, locul pentru valiză şi un dulap cu rafturi şi umeraşe. Dintr-acelea de sârmă pe care nu le pot suferi!

Nu pot trece cu vederea dimensiunile plapumei care, pentru un pat matrimonial, erau într-atât de reduse încât dormeam descoperiţi cu rândul. Dar mai mult eu…

Despre baza de tratament aş vrea să remarc că s-a bucurat de aprecierea Adrianei, ea lenevind o zi întreagă în bazinele cu apă termală, saune, mese de masaj, săli de aromoterapie sau inhalări de aer sărat.

Există posibilitatea ca cei interesaţi să beneficieze de pachete complete de cazare, masă şi tratament, iar tarifele se pot regăsi printre fotografii.

Un alt capitol important – în virtutea ultimei părţi a celor scrise aici – îl reprezintă pregătirea meselor şi servirea turiştilor.

Toate mesele s-au servit în stil bufet suedez, mai puţin cina festivă – după ce ne-am trezit absolvenţi – şi s-au bucurat de aprecierea degustătorilor.

Mic dejun cu brânzeturi, mezeluri de calitate, ochiuri şi omletă, legume, gemuri, cereale la discreţie. Ce a remarcat ochiul critic al Adrianei? Lipsa oricărui fruct. Şi cam are dreptate, de vreme ce unii consumă asemenea produse.

Mâncărurile calde au fost gustoase – am apreciat în mod deosebit friptura de porc – dar, ca un micuţ minus ce poate fi remediat cu uşurinţă, musai să menţionez faptul că ciorbele erau aduse în castroane mari iar ultimii care ajungeau să se servească le găseau mai reci decât temperatura la care le-ai fi mâncat cu plăcere şi poftă.

Neapărat ţin să laud delicioasele plăcinte cu brânză sărată, mere sau dovlecei ce ne-au fost preparate şi oferite în timpul seminariilor!

Per total, luând în considerare şi preparatele de la cina festivă, mă declar mulţumit şi chiar apreciez calitatea preparatelor. Cu o notă mare şi pentru chelneri, atenţi şi prompţi la doleanţele noastre.  

Pentru facilităţi de petrecere a timpului liber adaug închirierea de biciclete, opţiune pe care, bineînţeles, am luat-o în considerare şi uzitat-o.

Având în vedere toate cele mai sus prezentate, consider – şi recomand - că acest complex poate fi avut în vedere pentru următoarea întâlnire AFA. De anul viitor sau toamna acestui an…

Recomandarea mea are în vedere următoarele argumente:

1.    spaţii de cazare single, duble sau triple

2.    posibilitatea pentru unii de a-şi petrece timpul în baza de refacere

3.    loc suficient în restaurant şi ring încăpător pentru dansatori 

4.    intermedierea închirierii unui autocar în cazul în care ar fi interes pentru o excursie în zonă

5.    reduceri aplicate în cazul grupurilor numeroase 

6.    obiective turistice în acest areal (despre unele dintre acestea şi pe unde am umblat voi scrie separat).

Pentru eventuale clarificări sau detalii suplimentare îmi manifest dispoziţia în a le oferi.

Mi-ar face plăcere să revin acolo alături de voi!   

---

VIZUALIZĂRI: 463 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI