GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Darcy Osteria Contemporanea
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Cu @irinad conversez relativ rar prin ecouri, însă e a doua (sau a treia?) oară când execut prompt ceea ce îmi solicită; are ea, așa, o putere specială de convingere 😊. (Și am început să scriu și despre Villa Oasis din Marrakech, deci țineți aproape!)
Am ajuns recent în Bologna și am stat o singură zi – dar una intensă. Vizitasem orașul într-o altă viață, când l-am explorat ceva mai pe îndelete, deși „lăcomia” de a vedea cât mai multe a făcut, și atunci, să plecăm aproape în fiecare dimineață în câte o altă direcție. Cu acea ocazie am fost în Ravenna, tot atunci am fost pentru ultima oară în Florența (căreia i-am dedicat pe AFA seria Cenacoli fiorentini vezi impresii, de care sunt, în continuare, foarte mândru – scriam mai bine pe vremea aia 😉).
Am vrut să văd, de data asta, Santuario Madonna di San Luca –care mi-a plăcut foarte tare. După care am vizitat Basilica Patriarcale di San Domenico și Palazzo dell’Archiginnasio, prima Universitate din Europa, cu Teatro Anatomico și frumoasa sa Bibliotecă. Pe la 13:20 am ieșit de aici în Piazza Galvani și, trecând pe lângă Basilica di San Petronio și Piazza Maggiore, am făcut dreapta pentru a pătrunde în Quadrilatero, zona în care se află cele mai multe restaurante din Bologna.
Problema a fost că eram într-o zi de sâmbătă și lumea se călca pe picioare, la propriu, în centrul târgului. Absolut toți se înțeleseseră să mănânce în oraș, la intrarea în fiecare cârciumă era câte o coadă nesfârșită și, spre deosebire de @irinad, nu făcusem rezervare nicăieri. Am spus să ne depărtăm două-trei sute de metri; consultând Google Maps, am ales un restaurant cu notă bună de pe Str. Maggiore:
Darcy Osteria Contemporanea
Adresa: Str. Maggiore 10/a, 40125-Bologna
Site: darcybologna.it
Google: 4,6 (520 recenzii) maps.app.goo.gl/qwPRDptRuaST5ypj8
Am intrat, a venit în întâmpinarea noastră o domnișoară, ne-a întrebat de rezervare, am zis că nu, a spus să revenim în zece minute, că la o masă se ceruse nota, am ieșit să mai căscăm gura pe stradă și, în foarte scurt timp, a venit afară după noi și ne-a făcut semn că ne poate primi.
Restaurantul este lung și îngust: cuierul e chiar la intrare, pe stânga, iar pe dreapta e bucătăria, separată de un geam prin care se vede tot ce se întâmplă acolo. Există mese în dreptul bucătăriei (P9 este făcută la plecare, când respectivele mese se eliberaseră), apoi se pătrunde într-un mic salon în care se află barul (aici am primit noi masă), iar în continuarea acestuia mai există încă o încăpere. Atmosfera în interior este foarte plăcută, doar că mi s-a părut cam întuneric. Din tavan nu vine prea multă lumină, așa că pe unele mese sunt veioze (în P11 e veioza noastră).
Este închis miercurea, în restul zilelor de lucru este deschis doar pentru cină (19:30- 23:30), iar în zilele week-end-ului se poate lua aici inclusiv prânzul (12:30 - 15:00).
E un restaurant destul de scump (dacă studiam problema de acasă, cu siguranță aș fi ales altceva; așa – doar aici am găsit loc). Genul: mâncare tradițională, reinterpretată de un bucătar „cu școală”, servită într-un spațiu modern și dichisit. Cu paste home made, ingrediente de la producători locali, meniu scurt – în fine, înțelegeți ideea. Promovează – și am văzut pe multe mese – „selecția bucătarului” , platouri cu trei/cinci feluri, la prețuri nu chiar mici (45-55 de euro). Chelnerii stau lângă tine și te ajută să alegi vinul, dacă nu te pricepi la asta 😊.
Noi am decis să comandăm mâncare tipic bologneză: Tortellini in crema di Parmigiano Reggiano (20 euro), Cotoletta alla Bolognese (24 euro), la care am fost aproape forțat (de către chelner) să adaug Il gratinato di stagione (8 euro), bere locală (8 euro), Tiramisù (8 euro). La început ni s-a pus pe masă Acqua micro filtrata (pe care am regăsit-o pe nota de plată, 2 euro). Plus Coperto (2 x 3 euro).
Tortelini și Tiramisù cică au fost grozave. Ce am comandat eu... așa și așa. Cică: Cotoletta alla bolognese nu are deasupra brânză ordinară, ci un strat de Parmigiano Reggiano de 30 de luni de la firma Rosola, iar acesta acoperă un strat de prosciutto Galloni care se topește într-o tigaie cu o picătură de bulion, și se acoperă cu o glazură creată cu lichidul în care s-a gătit, plus unt. Probabil că e ceva din cale afară de rafinat, dar pe mine nu m-a dat pe spate. Mi s-a părut sărat și atât, papilele mele gustative nu au reușit să treacă dincolo de acest gust dominant. Iar legumele gratinate au fost prea moi. Lipsă de educație culinară din partea mea, desigur.
Dar nu am avut curajul să comentez nimic de rău. Pe Google, la fiecare dintre (puținele) recenzii negative, Dario (managerul, cred) intervine prompt și îl desființează pe cel care spune ce nu se cuvine. De unde credeți că știu eu care e treaba cu Cotoletta alla bolognese? I-a explicat el unui alt needucat! Iată încă o mostră:
Luigi (client): Restaurantul – micuț, nescorțos, confortabil, genul de loc în care intri pentru un prânz de duminică după câteva cumpărături. Ragù? Aromă plăcută, ingrediente de bună calitate, merită încercat. Dar carnea e tăiată prea mare, ar fi fost nevoie de bucăți mai mici pentru a se topi cu adevărat în sos. Tagliatelle-le nu au fost făcute manual, și vă puteți da seama de asta, dar tot s-au combinat plăcut cu ragù. În general, mâncare decentă. Un sfat pentru bucătar: mai ușor cu sarea.
Dario (manager): Ei bine, Luigi, noi oricum te iubim. Ragù-ul bolognez trebuie să fie cu granulație mare, dar înțeleg că tu, ca non-bolognez, nu ai de unde să știi asta. În plus, în Bologna nu există noțiunea de „sos” , doar se adaugă mai mult ragù și asta e tot. Greșești și în ceea ce privește tagliatelle-le, care sunt făcute la sucitor, manual, de furnizorul nostru de paste, Gallina Bolognese. Pe scurt, ar fi fost mai bine dacă ai fi continuat cumpărăturile în loc să ocupi o masă, să mănânci două porții de paste și să bei ceva apă, ca apoi să ne critici fără să ai habar despre ce vorbești.
Mărturisesc că m-am distrat copios citind recenziile acestui restaurant 😊.
Una peste alta, ne-am simțit bine. Mai puțin atunci când am achitat nota, dar asta e, obrazul subțire... știți dumneavoastră cum se ține. Ne-am revanșat în zilele care au urmat, în Ferrara și în Padova, unde am mâncat cam la jumătate de preț (și mai gustos).
La plecare am vizitat Basilica Santuario Santo Stefano – Il Complesso delle Sette Chiese, am trecut pe lângă Turnurile înclinate Garisenda și Asinelli, iar înserarea ne-a găsit în Piazza del Nettuno, unde erau adunați mii de oameni: urma să se aprindă, în mod oficial, bradul de Crăciun. Am încărcat un filmuleț cu numărătoarea inversă.
După care: ura și la gară, să prindem trenul de Ferrara vezi impresii.
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de adso in 09.03.26 19:22:57
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA.
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol
deci prima observatie in osteria( conform melodiei) se bea vin Barbera! 
Rog așteptați...
@webmaster13: Gata, nu mai e nevoie de recomandarea chelnerului.
Multumesc!
@adso:
Nici nu știu ce ar face don Dario dacă, prin absurd, aș trece pragul prețiosul său restaurant și aș comanda un șnițel cu cartofi prăjiți... Un AVC, probabil. 😀
@Flaviu: Sper să nu mă repet iarăși, am senzația că am mai povestit, și tot ție
Am luat masa, la un moment dat, împreună cu un grup de cunoscuți; eu eram cel mai tinerel de pe acolo. Persoana de lângă mine (să o numim X) a studiat meniul ăla filă cu filă, de la cap la coadă și de la coadă la cap, cred că îl învățase pe de rost. Nu părea, după un sfert de oră, să știe ce dorește.
Când vine chelnerul să ia comanda, un alt cunoscut spune: ceafă de porc cu cartofi prăjiți pentru mine și tot așa pentru domnul - și îl indică pe X. Eu fac o față mirată, neînțelegând ce se întâmplă. Drept care toată lumea de la masă începe să hohotească: adică chiar crezusem că X caută ceva în meniu? Grupul lua de zeci de ani masa împreună, iar X nu comandase niciodată altceva decât CFDP - deja era legendar pentru asta. Plus bere.
Imi place de Dario! I-as pune pastele in cap!
Mie mi s-a taiat de ceva timp de vizitat orase. Am schimbat tipul de vacante. Prefer sa stau cu burta la soare ascuns pe o plaja decat sa ma stressez cu rezervarile. Ca daca nu le faci ramai nemancat si... nevizitat.
Dar, mai nou, pana si la plaja se fac rezervari pentru sezlongul! Nu e de mine turismul asta! 🤔
@vlado2: Chiar remarcasem, comparand articolele recente cu cele vechi, un alt mod de abordare a problemei din partea dvs. 🤔
Am 15 ani in care am facut turism in mari orase europene. Cu exceptia Romei, in care voi tot reveni, si a evenimentelor profesionale care ma pot aduce in vreo capitala, am renuntat la idee.
Am trecut la natura si mici localitati mai putin stiute, plus locuri departate. Exact cum spuneti, e plin de turisti si pe aici, ba parca e mai libera Roma.
La plaja - inca nu.
@adso:
”Cu @irinad conversez relativ rar prin ecouri, însă e a doua (sau a treia?) oară când execut prompt ceea ce îmi solicită; are ea, așa, o putere specială de convingere 😊. (Și am început să scriu și despre Villa Oasis din Marrakech, deci țineți aproape!)
Oh, deci te-am convins! Mă bucur că ai scris despre experiența voastră culinară, e important pentru cei ce citesc să vadă cum au perceput cei ce au scris mâncărurile bolognese, cu alte cuvinte mai multe păreri sunt binevenite. Spre exemplu, cotoletta bolognese pe soțul meu l-a dat pe spate, pe tine nu te-a impresionat prea tare, e normal până la urmă, fiindcă știi cum e, „de gustibus non disputandum” .
Îmi propusesem și eu Santuario Madonna di San Luca unde să ajungem cu trenulețul turistic, mă documentasem depsre orar, prețuri, dar semimaratonul a dat peste cap circulația acestuia. Poate altă dată!
În rest, am vizitat cam aceleași obiective menționate de tine, voi scrie și eu un articol separat. În plus, am urcat (a se citi ne-am rupt picioarele) în campanila Catedralei San Pietro (Duomo) pentru priveliști de sus asupra orașului. De când nu se mai urcă în Turnul Asinelli, aceasta a rămas singura posibilitate de a obține vederi de la înălțime.
P. S. Am scris cotoletta și nu cotoletto, fiindcă așa am văzut scris pe ambele note de plată ale mele, în plus, chelnerița de la Vamolino m-a corectat zâmbind când am comandat, și eu pronunțasem cotoletto (probabil de la masculinul cotlet în română, la singular).
O zi frumoasă!
@irinad: Ei, de data asta m-ai convins destul de simplu: articolul era deja scris. Doar că am așteptat să publici tu prima
Ai dreptate în ceea ce privește gramatica italiană: la ei șnițelul e substantiv feminin, deci e cu „a” la coadă. Am să modific în text, mulțumesc pentru atenționare.
Seară frumoasă!
@adso:
”Dar nu am avut curajul să comentez nimic de rău. Pe Google, la fiecare dintre (puținele) recenzii negative, Dario (managerul, cred) intervine prompt și îl desființează pe cel care spune ce nu se cuvine. De unde credeți că știu eu care e treaba cu Cotoletta alla bolognese? I-a explicat el unui alt needucat!
Răspunsurile managerului Dario îmi par totuşi prea obraznice şi lipsite de cel mai elementar respect faţă de needucatul care i-a trecut pragul şi i-a băgat şi destui bani în buzunar. Gusturile oamenilor sunt mult prea subiective. Iar acel Luigi a fost chiar finuţ în comentariul făcut şi este posibil să fi avut şi el dreptatea lui, vezi comentariul legat de sarea în exces, reproş regăsit şi în impresiile tale.
Dar tot nu-mi vine să cred că te-ai lăsat aşa uşor intimidat de patronul de acolo 
@nicole33: Obraznice, dar - dacă nu îți sunt adresate direct ție - sunt distractive. Omul e ca un copil care nu știe să accepte critica și care simte nevoia să întoarcă mereu replica, să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.
Pe de o parte, înțeleg situația, acolo s-a contruit o afacere băgându-se mulți bani, se vede că totul e țiplă, că se folosesc ingrediente scumpe, că s-a investit inclusiv în training-ul personalului. E aiurea să vezi că ești judecat de un nespecialist.
Pe de alta, trebuie să înțelegi că nu poți câștiga o asemenea luptă, clientul are întotdeauna dreptate - chiar și atunci când e absurd. Plus că - situația lui Luigi - unii fac observații de bun simț, nu te atacă aiurea.
Apropo: pe Google sunt și câteva comentarii care reclamă faptul că mâncarea e nesărată!
___
Ideea e că am avut ocazia de a spune aici o poveste. Ți-am mai zis: dacă nu am una, nici nu mă apuc de scris
”Genul: mâncare tradițională, reinterpretată de un bucătar „cu școală” , servită într-un spațiu modern și dichisit... Probabil că e ceva din cale afară de rafinat, dar pe mine nu m-a dat pe spate. Mi s-a părut sărat și atât, papilele mele gustative nu au reușit să treacă dincolo de acest gust dominant. Iar legumele gratinate au fost prea moi. Lipsă de educație culinară din partea mea, desigur
De ce tocmai bucătarii ăștia „cu școală” uită că pe masa restaurantelor se află un „kit” (sare, piper, ulei, oțet) care să ajute clientul să-și condimenteze cât vrea și cum vrea el mâncarea?! 
Unii gătesc mult mai sărat decât normal, o fac doar pe gustul lor! Am pățit și noi așa la Băile Felix. Doar după ce a primit mai multe reclamații a pus mai puțină sare în mâncăruri! 
Mi-au plăcut pozele cu clădirile Bologniei Am fost și eu într-o zi în Bologna, prin 2028, cu prietena mea căsătorită acolo, care locuiește într-o mică localitate din N-E Italiei. A trebuit să stau cu ea și să intru în toate magazinele ca să-și cumpere una-alta! Parcă era scăpată din pușcă cu bruma de bani ce i-o dăduse soțul s-o cheltuiască doar pentru ea! Am reținut numai că acele magazine erau lângă/sub arcadele de susținere a camerelor studenților bolognezi.
De-aceea n-am văzut mare lucru din BolognaPoate când voi mai ajunge acolo () voi lua mai bine seama la ce este împrejur!
Aștept să citesc articolul pe care-l ai „pe țeavă” : Villa Oasis din Marrakech! Până atunci, mulți 
@doinafil:
” De ce tocmai bucătarii ăștia „cu școală” uită că pe masa restaurantelor se află un „kit” (sare, piper, ulei, oțet) care să ajute clientul să-și condimenteze cât vrea și cum vrea el mâncarea?!
Pai tocmai asta e poanta: NU exista pe masa un asemenea kit, dupa cum puteti constata si din imagini P9-P13.
In comentariile pe Google, un client povesteste ca a cerut ulei. Chelnerul i-a spus ca trebuie sa comande ’meniu degustare trei soiuri de ulei’, si asta costa 3 euro.
Respectivul era revoltat de situatie. Iar Dario, plin de tact (cred ca ati inteles ca tactul il caracterizeaza) raspunde ca restaurantul cumpără de la furnizori doar ulei extravirgin, la 30+ euro litrul, si nu isi permite sa il iroseasca lasandu-l pe mese. Plus ca strica design-ul.
De ce unele mancaruri sunt prea sarate, iar altele nesarate: pentru ca asa e reteta lor. Si acum nu mai glumesc: bucataria italiana presupune anumite soiuri de branza (in cantitati mari) la anumite mancaruri. Cotoletta avea un strat de parmigiano de 1 centimetru de jur imprejur - P16. Asta e foarte sarat. Nu a gresit nimeni cantitatea de sare, gustul vine din ingrediente.
@adso:
”Pai tocmai asta e poanta: NU exista pe masa un asemenea kit, dupa cum puteti constata si din imagini P9-P13
Uuuf!... n-am luat seama la poze ... dar este aiurea cum procedează restaurantul
, fără kit de dressing pentru mâncăruri! Până și la noi pe litoral, la 2 Mai, restaurantele unde am mâncat au ulei de măsline pe masă! Dario ăsta, dac-o fi el patronul Osteriei, este un zgârcit! ... mă pune să degust ulei și mă pune la plată pentru asta„Înțeleg” să plătesc după ce am ales ce soi am vrut, nu ȘI degustatul!
Pentru că sunt curioasă, am căutat pe net și am citit că există un fel de parmigiano mai puțin sărat, anume
”Grana Padano; acesta este considerat o alternativă mai blândă și, în general, mai puțin sărată decât Parmigiano Reggiano. Grana Padano se maturează o perioadă mai scurtă (de obicei 9-16 luni), are o aromă mai puțin intensă și o textură puțin mai moale, fiind mai potrivit pentru a fi integrat în sosuri
Eu am văzut și la noi, la Lidl, de unde am și cumpărat!
Mai există și varianta Parmigiano Reggiano maturat mai puțin!
Este posibil ca la „Darcy Osteria Contemporanea” să folosească un fel mult mai sărat!... te pui cu master-șefii ăștia școliți 🥴
@doinafil:
” Grana Padano se maturează o perioadă mai scurtă (de obicei 9-16 luni), are o aromă mai puțin intensă
O, dar Dario ne lamureste si in aceasta privinta. Desigur ca in restaurantul sau se foloseste exclusiv Parmigiano Reggiano maturat 30 de luni. Ca sa il citez: niciodata nu va face rabat de la calitate pentru doar cativa euro! 😉
Chiar nu inteleg cum de va puteti gandi ca ar pune Grana Padano in paste. Asa ceva!
Acum, redevenind seriosi, am invatat o gramada de chestii de la Dario. Asa nesuferit cum e, spune multe lucruri interesante. Daca aveti timp, puteti intra pe link-ul de mai jos, apasati Recenzii si cititi comentariile (eu am folosit traducerea automata, inteleg un pic de italiana, dar nu stiu suficient pentru a citi texte lungi).
@doinafil:
” mă pune să degust ulei și mă pune la plată pentru asta. „Înțeleg” să plătesc după ce am ales ce soi am vrut, nu ȘI degustatul!
In cazul asta, la Murfatlar ce faceti? Ca acolo ne lovim de aceeasi problema: veti primi sase vinuri (probabil), si sa zicem ca are sa va placa doar unul. Cum platiti? 🤕
@adso:
”In cazul asta, la Murfatlar ce faceti? Ca acolo ne lovim de aceeasi problema: veti primi sase vinuri (probabil), si sa zicem ca are sa va placa doar unul. Cum platiti?
Îmi pare o falsă problemă cât timp toate astea sunt incluse în preţul vizitării cramei. Plăteşti o sumă fixă în care intră degustarea a cinci vinuri noi, o grisină, o măslină şi la final primeşti cadou o sticlă de vin, pe care probabil îl poţi alege dintre cele degustate.
Eu am renunţat la această parte din excursie, singura care mă interesa, după sugestiile prea glumeţe ale unor colegi, pentru că nu am dorit să particip la concursul "cum să faci să rămâi garantat fără permis? " 
@adso:
Am accesat link-ul recomandat! Majoritatea impresiilor sunt favorabile! Câțiva au apreciat, ca și tine, că lumina e „cam chioară”
Proprietarul este chiar obraznic, părerea mea, în răspunsurile pe care le dă criticilor unor consumatoriAm reținut răspunsul lui la o critică a unui anume Luigi:
”Pe scurt, ar fi fost mai bine dacă ai fi continuat cumpărăturile în loc să ocupi o masă și să mănânci două feluri de paste și să bei puțină apă, ca apoi să ne critici fără să ai habar despre ce vorbești!
Asta denotă că lui nu-i convine critica, că vrea numai laude! Un om cu un caracter care nu-i pe placul meu!
Dar pentru tine, am numai gânduri bune și cuvinte de laudă!
@doinafil: Pai, daca doar ma laudati, bine faceti: in felul asta, nu dati ocazia partii mele intunecate sa iasa la lumina! 😉
Ia criticati-ma, sa vedeti atunci cum reactionez. 😜
Cred ca Luigi pe care l-ati gasit dvs. este acelasi Luigi pe care il pomenesc si eu in articol.
____
Bologna chiar merita vazuta si iesind de sub portici. Am descris programul dens al acelei zile; nu am spus, dar am intrat si in cateva magazine. Cine isi propune, le poate imbina pe toate.
Cu Villa Oasis - mai dureaza. Daca am inceput sa scriu acum, pana la vara il public.😇
@nicole33: Dar si in cazul uleiurilor e la fel: le poti consuma pe toate trei. Pentru numai 3 euro, curata pomana!
____
Am citit si eu niste discutii pe grup, dar - nefiind implicat - nu am un punct de vedere. Sincer, as fi evitat sa imi formez unul chiar si in cazul in care as fi mers la crama.
Stii bancul cu pisica hipiota? Parca l-am mai spus pe aici.
John Lennon se plimbă prin parc și vede o mâță frumoasă foc. Și o cheamă la el: pis pis pis! Iar mâța îi răspunde: Peace, man!
@adso:
”In cazul asta, la Murfatlar ce faceti? Ca acolo ne lovim de aceeasi problema: veti primi sase vinuri (probabil), si sa zicem ca are sa va placa doar unul. Cum platiti? 🤕
De plătit voi plăti în avans, când voi achita excursia, cum spune și @nicole33... dar de băut, le voi degusta pe toate, chiar dacă mă fac „cui” 
...
Dacă va fi așa, îmi voi reaminti cum a fost în urmă cu vreo 40 de ani, când m-am făcut „cui” la servici, după orele de program; lucram la secția de proiectare a Centralei Bere, Spirt, Amidon, care-și avea birourile chiar în curtea Fabricii de Bere Rahova: o colegă de birou își serba o aniversare și a adus mai multe feluri de băutură (lichioruri, vișinată, vin, coniac + berea ce-o aveam „la botul calului” , ca să zic așa!) La îndemnul ei am băut câte puțin din toate, dar a fost suficient ca să mă amețesc rău! Nu mi-a fost deloc bine și m-am jurat atunci că nu voi mai amesteca băuturile! (voi vedea cum o să fie cu vinurile🤪)
Nu știu dacă - chiar - vom primi o sticlă „cadou” după degustare , pentru că n-am fost foarte atentă la postările pe grupul Whats-up!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2026 Bologna, „La Grassa” ? Oh, da, și chiar mai mult! — scris în 08.03.26 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Unde am mâncat în Bologna — scris în 11.01.23 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- May.2022 [Osteria Dell' Orsa] Osteria Dell’ Orsa, Bologna, mâncare ieftină și bună, servire rapidă — scris în 12.07.22 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Feb.2019 [Trattoria ai mulini] Trattoria ai mulini - tipica cucina bolognese — scris în 27.03.19 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2019 [America Graffiti Diner Restaurant Bologna] I love rock'n roll — scris în 15.02.19 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată