Palatul Mogoșoaia și spațiile sale muzeistice

TIPĂREȘTE

Prin preajma Capitalei întâlnim numeroase obiective istorice și cultural-spirituale care pot fi vizitate (relativ) ușor și ne pot scoate din cotidianul stresant. Un asemenea obiectiv are legătură cu domnul Constantin Brâncoveanu, acest personaj istoric care a generat o epocă, un om educat pentru acele vremuri, iubitor de artă, literatură și frumos, în general. Palatul Mogoșoaia este una dintre cele mai importante reședințe domnești ridicate de Constantin Brâncoveanu, construcție care a trecut prin transformări dar a supraviețuit timpurilor. Palatul face parte din șirul de construcții ridicate de familia domnului în acea scurtă perioadă de pace: case domnești/boierești, biserici și mănăstiri, hanuri, conace rurale. În timp, dintre ctitoriile efective ale lui Constantin Brâncoveanu, am vizitat palatul domnesc de la Potlogi, ruinele curții de la Doicești, mănăstirea Hurezi, biserica Sf. Gheorghe Nou din București.

Deși am mai fost la Mogoșoaia, prin parc și curtea ansamblului arhitectonic, niciodată nu am intrat în palat pentru a vizita interiorul și expozițiile din clădirile anexă reunite sub numele Muzeul Tradiției Aulice. Vremea rece de toamnă avansată chiar te îmbia să intri într-un spațiu încălzit, să te bucuri de frumos.

Acces, program și tarife

De la nodul intermodal de transport Străulești (unde există stație de metrou, parcare supraetajată, linii de autobuz și troleibuz urbane și extraurbane) până la Palatul Mogoșoaia sunt aproximativ 4,5 km. Bineînțeles că se ajunge ușor cu autoturismul personal (parcare contra cost), dar este facil și cu transportul în comun: de la Străulești luați autobuzul 436 (vreo 7-8 stații) apoi aveți de mers pe jos circa 1 km (pe lângă parc/coborând la stația „Parcul Mogoșoaia” ) sau doar 550 m dacă coborâți la stația „Palatul Brâncovenesc” . Se discută acum despre prelungirea cu încă 2 stații a magistralei 4 de metrou până la Mogoșoaia (clubferoviar.ro/cj-ilfov- ... ul-de-mogosoaia).

Programul de funcționare în sezonul rece este de marți până duminică între orele 09.00-17.00.

Prețul unui bilet este de 15 lei/adult, dar există reduceri și gratuități pentru diverse categorii de vizitatori. Tarifele actualizate se pot consulta pe site-ul oficial, menționat mai sus. Biletele se pot achiziționa și online (easy2visit.com/ro/castelu ... enesc-mogosoaia) adăugându-se câțiva lei pentru procesarea rezervării. Cine dorește să facă fotografii în interior trebuie să achite 20 lei/taxă foto.

Palatul și muzeul

La Mogoșoaia găsim un adevărat complex arhitectonic realizat în mai multe etape: biserica „Sf. Gheorghe” , palatul brâncovenesc, turnul porții, cuhnia, ghețăria, vila d"Elchingen, serele Bibescu și cavoul familiei Bibescu. Pentru a te bucura de toată frumusețea locului, a arhitecturii, muzeului și expozițiilor trebuie să aloci circa 2 ore, dacă nu mai mult (în funcție de interes).

Câteva cuvinte despre istoria domeniului și a palatului pentru a ști unde ne aflăm în spațiu și timp. Boierul Constantin Brâncoveanu cumpără în zona Mogoșoaia și Chitila primele părți de moșie la 1681, iar peste 7 ani, chiar cu o lună înainte de a urca pe tron termină de ridicat biserica cu hramul „Sf. Gheorghe” destinată a fi biserică de curte. Palatul este construit până în 1702 și dăruit celui de-al doilea fiu – edificiul combina mai multe stiluri și elemente arhitecturale (se remarcă pivnița monumentală, încăperi înalte boltite, loggia, foișorul). După mazilirea și uciderea domnului domeniul rămâne în familie (este răscumpărat) până în jurul anilor 1830 când intră în posesia familiei Bibescu. Au loc restaurări și renovări, extinderi și redimensionări (vila d"Elchingen), apar construcții noi (serele și cavoul). În 1945 Martha Bibescu pleacă în exil, palatul este declarat monument istoric și în perioada anilor 1950 începe odiseea muzeului de artă brâncovenească.

Traseu muzeistic

Merg pe lângă parcul domeniului, depășesc serele, numite „Bibescu” după numele comanditarului (structura de fier este comandată la Paris în 1890), trec pe lângă biserica „Sf. Gheorghe” , ctitorie a Brâncoveanului, închisă (în interior se află un frumos portret al ctitorilor: familia lui Constantin Brâncoveanu; interesantă și turnul clopotniță/turla adăugată pe laterala vestică). Intrăm în curte pe sub turnul porții, construcție cu rol de reprezentare, dar și de apărare în vremurile de demult când o centură de ziduri încingeau reședința domnească.

           Palatul a apărut la începutul anilor 1700 pe locul unor case boierești, pe malul unei ape și în mijlocul unei zone verzi (transformată ulterior în grădini cu iz occidental și parc pentru plimbări relaxante). Am cumpărat bilet de acces (+ taxa foto), am fost îndrumat în ceea ce privește traseul de urmat și am purces grabnic la vizitat (mai ales că am văzut un grup de turiști români care se îndreptau spre palat; oricum am fost depășit pe traseu, ei s-au „vâjâit” rapid prin palat).

Dacă privești dinspre turnul de poartă vei observa forma inițială a palatului, cu un foișor central, iar în dreapta, pe latura de nord, o extindere executată 175 de ani mai târziu de către Nicolae G. Bibescu. Palatul domnesc avea două nivele, la etaj fiind situate apartamentele familiei conducătoare și săli de primire a oaspeților ori de întrunire a Sfatului Domnesc, iar la parter erau camerele slujitorilor și alte încăperi cu rol administrativ. Parterul are ferestre mai mici, întregul palat putând fi transformat într-o fortăreață în caz de pericol.

Începem vizita cu etajul, loc unde se află o colecție mixtă de artă plastică și decorativă, în mare parte bazată pe donația Liana și Dan Nasta (contributors.ro/dan-nasta ... ionarul-creator), circa 300 de piese de artă comparată. Suntem impresionați de colecția de scoarțe și tapiserii. Încăperile cu tavan boltit, consolele de piatră cu însemne domnești păstrate până în zilele noastre, loggia în stil venețian cu vedere către oglinda apei și grădini, ușile din lemn sculptate și pictate sunt elemente care dau farmec reședinței. Spațiile de la etaj au o oarecare tematică: Holul cu mozaic venețian, Sala Turco-Persană, Sala Cancelariei Domnești, Sala Fanariotă, Sala Franceză, Sala Transilvană, Sala Sfatului Domnesc. În sălile de la parter sunt găzduite expoziții temporare de artă.

O restaurare temeinică pentru readucerea la lumină a stilului brâncovenesc a executat timp de peste 7 ani arhitectul George Matei Cantacuzino, la cererea prințesei Martha Bibescu. Este momentul în care fosta curte domnească capătă aspectul de azi (palatul capătă strălucire, vila Elchingen este transformată după stilul cuhniei – ulterior, peste decenii, va mai trece printr-o schimbare, paraclisul restaurat, parcul refăcut). Tânărul arhitect umblă prin țară pe urmele Brâncovenilor și nu numai recuperând fragmente de piatră și coloane de la diverse case sau palate vechi. Astfel sunt aduse coloane de la palatul brâncovenesc de la Potlogi, lei de piatră dintr-un sit roman din Dobrogea (au fost amplasați pe malul apei), ancadramente de piatră sculptată pentru uși aduse din București.

Tot în perioada anilor 1920 se construiește scara de onoare din piatră (cu diverse însemne heraldice și decorațiuni) ce urcă spre foișorul domnesc, loc de întâmpinare a oaspeților (deasupra ușii din foișor se află pisania palatului). Pivnița palatului este impresionantă, prin sistemul de boltire și masivul stâlp central de susținere. Aici sunt expuse fresce salvate de la fosta Mănăstire Văcărești.

În exterior am admirat mica grădină geometrică dinspre lac, apoi locurile unde se află expoziții temporare de artă: Galeria Foișor (încăperea de sub foișorul domnesc), Ghețăria (o clădire semi îngropată cu același sistem de bolți din cărămidă și stâlp central de susținere) și Cuhnia (impresionantă bucătărie de epocă cu o sală centrală unde erau vetrele de foc și turle de evacuare a fumului, plus încăperi laterale cu rol de depozite).

Concluzii

E greu de expus pe scurt istoria acestui palat, nu mai vorbesc despre epopeeafamiliilor ce au trăit aici. Te plimbi prin încăperile palatului ori pe aleile parcului și încerci să intri în pielea personajelor care au trecut pe aici, de la capete încoronate la boieri și diplomați, de la artiști și meșteri pietrari la bucătari și slujitori. Recomand celor care merg la Mogoșoaia să aloce măcar o oră vizitării palatului și anexelor, dar mai ales să citească suplimentar despre oamenii care au avut legătură cu acest loc.

Alegeri inspirate!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 55 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI