Grădinile Keukenhof - feerie de culori

TIPĂREȘTE

În excursia făcută luna aceasta la Amsterdam împreună cu fata mea, vezi impresii, prima ieșire în împrejurimi a fost în mica localitate Lisse aflată la circa 45 de kilometri, renumită pentru câmpurile sale de flori și pentru rolul său central în regiunea cultivatorilor de bulbi.  

Am mers să văd Keukenhof, în traducere „Grădină Bucătăriei” , fostă grădină de legume a Castelului Teylingen în secolul 15, remodelată în 1857 în stil englezesc, transformată în 1949 într-un Parc expozițional pentru bulbii de primăvară și deschisă publicului în 1950. Numită astăzi și „Grădina Europei” , expune în fiecare primăvară, timp de 8 săptămâni, peste 7 milioane de bulbi înfloriți de la companii de bulbi de flori și o varietate enormă de flori tăiate și plante în ghiveci de la cultivatori. Companiile și cultivatorii ce expun sunt prezentați vizitatorilor prin cărțile de vizită afișate acolo unde își expun produsele.  

Anul acesta este deschisă în perioada 20 martie – 11 mai, vizitabilă zilnic între orele 8 și 19, în restul anului nevizitabilă Grădina se pregătește pentru următoarea ediție. Vizita la Grădină este o experiență unică, spectaculoasă pentru cei circa 1.500.000 de vizitatori pe care îi are anual. În această perioadă Grădina fiind la apogeu, m-am gândit că poate cineva dintre cititorii acestui review merge acolo, sau poate cineva se hotărăște să meargă, iar review-ul să-i inspire plimbarea.

Dacă Keukenhof este considerată Grădina Europei, Olanda, centru de inovație în horticultură, lider mondial în producția și exportul de flori, în special lalele, poate fi considerată Grădina Lumii, iar în Piața de flori din Aalsmeer, are loc cea mai mare licitație de flori din lume.  

Pe la ora 7:30 plecam de la hotel, pe la 7:30 plecam cu Metroul 51 din Sloterdijk Centraal Station și după circa 16 minute coboram în Stația RAI, pe care am părăsit-o pe Ieșirea Europaplein. De aici am mers pe jos circa 700 metri până la stația Autobuzului 852 și de aici la Lisse, mica localitate în care se află Grădinile. Când am ajuns acolo am văzut peroanele cu numerele autobuzelor ce merg în mai multe locuri. Fiind dimineața devreme am mers lejer, nu a fost aglomerație nici în mijloacele de transport, nici în oraș, și am ajuns la grădini în puțin peste o oră. Am călătorit cu „Cardurile de transport pe 2 zile” , cumpărate cu o zi înainte și activate la plecarea cu Metroul din Amsterdam.  

Grădinile se află pe Str. Stationsweg 166A din Lisse, au site keukenhof.nl, cont pe FB, iar pe site-ul tulipfestivalamsterdam.com se găsesc mai multe informații despre ele, lalele și sărbătorile lor.

 Ajunse la Intrarea Principală în Grădini am prezentat rezervarea făcută din țară, cost 20,50 euro de persoană, o aveam pe telefon, și am fost invitate să intrăm deși era 9 fără un sfert iar rezervarea era pentru ora 9, accesul fiind permis cu o jumătate de oră înainte sau după ora rezervării. Aici sunt amplasate Toalete, înainte și după Punctul de control și mai multe Magazine cu bulbi și nu numai. Am primit fiecare și o hartă explicativă. La acea oră matinală erau puțini vizitatori, apoi au început să apară cohortele de turiști și grupuri.  

Ne-am început plimbarea prin imensele Grădini, au 32 de hectare și alei și poteci însumând peste 15 kilometri lungime pentru a vedea expozițiile amenajate în mai multe Pavilioane ce poartă numele membrilor familiei regale olandeze.  

Am mers mai întâi pe o alee betonată, apoi pe malul unei ape, pe lângă un magazin, printre ronduri multicolore, zambile, ghiocei și lalele până la Pavilionul Oranje Nassau, Casa de Oranje-Nassau fiind dinastia regală olandeză.  

Construit în anul 1870 din sticlă și metal este destinat expozițiilor tematice și evenimentelor speciale, când Am Fost Acolo era organizată Expoziția „Faboulais Freesia” unde am văzut o  mulțime de frezii mari și unele și parfumate, diferit colorate, nu mai văzusem niciodată asemenea imense frezii. Sunt prezente și alte flori, ghiocei, lalele, gardenii și multe crizanteme diferit și frumos colorate.  

Mi-a plăcut mult acest pavilion, m-aș fi uitat acolo, dar..., am plecat spre Pavilionul Willem-Alexander, după numele actualului rege olandez. Construit în anul 1996 din sticlă pe o structură metalică ce permite o iluminare naturală perfectă, găzduiește expoziții temporale de flori, bulbi și plante ce pot fi vizitate chiar și în zilele ploioase, aici sunt organizate și diferite evenimente culturale, iar spațiile de relaxare pentru vizitatori fac din pavilion un loc perfect pentru a admira frumusețea florilor. Este cel mai mare pavilion, are 6200 mp și mulțime de lalele.

 Am văzut și admirat un covor multicolor de lalele grupate pe soiuri, fiecare cu denumirea scrisă pe o plăcuță, Lalele simple, (cu un singur rând de petale), clasice, elegante și Lalele duble (cu două sau mai multe rânduri de petale) mult mai ornamentale, care de care mai colorate, mai strălucitoare. Ne-am plimbat printre ele, le-am admirat și pozat, timpul trecea, a trebuit să plecăm. Turiștii erau din ce în ce mai mulți.  

Am început să admirăm canalele, aleile și diferite locuri ornamentale. Ne-am oprit puțin la Plaja tropicală, nu pentru plajă ci pentru poze, apoi la frumosul pod specific Amsterdamului și la debarcaderul pentru doritorii de plimbare cu barca și la Moara de vânt, una dintre atracțiile emblematice ale parcului.  

Este o moară specific olandeză ce datează de la sfârșitul secolului 19, folosită mult timp în agricultură, donată Grădinii la mijlocul secolului 20, devenind un Punct de belvedere cu o largă perspectivă asupra câmpurilor de flori din jur, loc perfect pentru pozat. Am urcat și noi, am văzut și pozat împrejurimile, de la Magazinul de bulbi și suveniruri și Saboții din fața lui, la Podul Alb de pe canalul înconjurător și la Câmpul Galben, cu ghiocei.  

Am mers apoi la Pavilionul Beatrix, o clădire elegantă și modernă, care o onorează pe Regina Beatrix a Țărilor de Jos. Aici am admirat un adevărat spectacol al culorilor și parfumurilor florilor de orhidee și de anthurium care umplu pavilionul. Am văzut aici orhidee și anthurium de toate culorile, alb pur, roz, roșu intens, mov, galben, portocaliu, grena chiar verde și albastru, prezentate în aranjamente spectaculoase, care arată mai bine diversitatea și frumusețea lor. A fost, pentru mine ceva unic, nu mai văzusem așa paleta de culori de anthurium.  

Ne-am continuat plimbarea pe alei, pe lângă canale și frumoase statui până la Pavilionul Wilhelmina, Regina Țărilor de Jos vreme de 58 de ani, incluzând și perioada celor Două Războaie Mondiale. Are buticuri, terase și o largă perspectivă asupra Lacului învecinat pe care poți zări câteva lebede. Am profitat pentru o pauză de hidratare și revigorare cu o apă și o cafea.

Mai sunt două pavilioane, Pavilionul Irene un pavilion mai mic unde sunt organizate expoziții florale mai restrânse și Pavilionul Juliana construit în anul 1950, odată cu deschiderea oficială a grădinii Keukenhof pentru public. Este cel mai vechi pavilion din parc și găzduiește expoziții interesante, cum ar fi „Tulpomania,” care explorează și prezintă informații despre istoria lalelelor, inclusiv fascinanta Poveste „Mania lalelelor”. În secolul 17, în Olanda, lalelele erau un simbol al statutului social și al bogăției, iar cererea pentru soiurile rare a crescut vertiginos. Între anii 1634 și 1637, prețurile bulbilor de lalea au atins niveluri incredibile, unele soiuri rare, precum „Semper Augustus” , erau atât de valoroase încât un singur bulb putea costa cât o casă din Amsterdam. Toți olandezii au  început să investească masiv în lalele, sperând să obțină profituri uriașe, dar, în februarie 1637, piața s-a prăbușit brusc, prețurile au scăzut mult, iar cei care investiseră în lalele au suferit mari pierderi financiare.  

Ne-am îndreptat spre ieșire, am făcut însă un ocol și o pauză la Grădina Istorică amenajată în stil tradițional ce oferă vizitatorilor informații asupra modului în care horticultura a evoluat în Țările de Jos prezentând plante și flori care au fost cultivate de-a lungul timpului. Am profitat de ocazie să-l salutăm pe „Carolus Clusius” Statuie, botanistul flamand de la sfârșitul secolului 16 cunoscut pentru contribuțiile sale în introducerea lalelelor în Olanda și transformarea ei în simbolul național principal al Țărilor de Jos, chiar dacă bicicleta, morile de vânt sau tradiționalii saboți de lemn încearcă să-i ia locul.

Despre poteci și alei, mulțimea de flori multicolore, statuile și podețele ce se găsesc în grădină las pozele să vorbească, o vor face mult mai bine decât mine, dar mai bine decât ele o face o vizită la fața locului. Mergeți acolo și nu veți regreta!!

---

VIZUALIZĂRI: 531 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI