Cealălaltă Sarmisegetusa: Ulpia Traiana

TIPĂREȘTE

În tinereţe prin anii ´60-´70 am vizitat Sarmisegetusa Regia- capitala dacilor liberi, - câteva din cetăţile dacice din munţii Orăştiei printre care cea de la Blidaru dar si Sarmisegetusa Ulpia Traiana- noua capitală construită de romani după infrângerea lui Decebal. Apoi în 2016, cu ocazia intâlnirii AFA de la Cincis având parte de doi ghizi foarte competenţi, am vizitat mai multe obiective printre care si Sarmisegetusa Ulpia Traiana. Anul acesta în iulie, în excursia de două zile făcută până la Prislop, după ce am părăsit inegalabila şi fascinantă biserică de la Densus. (vezi impresii)., am văzut-o din nou. Din păcate drumul de întoarcere la Bucureşti fiind lung cu mai multe obiective de văzut, ghidul nu i-a acordat decât o oră timp de vizitare. Asa se face că nu am văzut muzeul pe care nu l-am vizitat niciodată şi care deţine multe piese importante.

Sarmisegetusa Regia

A fost vechea capitală a Daciei timp de 150 de ani, apogeul său fiind atins sub Decebal. Este amplasată în munţii Orăştiei la o altitudine de 1200m şi e cea mai mare din cele şase fortăreţe de apărare contra cuceririi romane. A avut un important rol strategic, militar, religios şi economic până ce, după cucerirea Daciei, romanii au început s-o distrugă. Ocupa o suprafaţă de 30000 mp cu ziduri de 3 m grosime şi 4-5 m înălţime. Centrul așezării cuprindea zona sacră și fortificația iar în exterior erau cartiere civile cu locuinţe şi ateliere mestesugăreşti. Ruinele rămase sunt ale unor construcții religioase dintre care se mai pot vedea discul sau soarele de andezit, un altar monumental şi marele sanctuar circular. Pot fi admirate drumul de piatră şi zidurile masive numite ˝ murus dacicus˝, vechi de peste 2000 de ani. Face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO

Sarmisegetusa Ulpia Traiana

Istoric

Dacii reprezentau un pericol constant pentru Imperiul Roman. După primul război daco-roman din 101-102 în care regele Decebal a cerut pace, împăratul Traian şi-a dat seama că acesta incălcase condiţiile stabilite si se pregătea de un nou conflict. Pentru a preveni acesta, romanii au amplasat la Tapae (numele din antichitate) la 8 km de actualele Porți de Fier ale Transilvaniei, în Câmpia Hațegului, o garnizoană romană de apărare. Pe acest amplasament al taberei militare romane avea să fie construit, după obținerea victoriei din anul 106 e. n., un mare oraș, capitala unei noi provincii romane. 

Noua capitală înglobată în Imperiul roman, pe nume întreg Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construită la o distanță de 40 km de Sarmizegetusa Regia, la 530 m altitudine la poalele munţilor Retezat. A fost ridicată între anii 108-110 de împăratul Traian prin generalul Decimus Terentius Scaurianus, (guvernatorul noii provincii romane) pe locul unde existase tabăra Legiunii a V-a Macedonica. A fost populată iniţial de veteranii de diverse etnii care luptaseră în Dacia si care, odată lăsaţi la vatră s-au căsătorit cu femei dace. Împăratul Hadrian, voia ca noua capitală construită de Traian să fie percepută ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a și adăugat numele de Sarmisegetusa. În primele decenii de după infiinţare, oraşul devenit curând metropolă a cunoscut o mare dezvoltare bazată pe resursele naturale ale Daciei exploatate de romani: minele de aur și de fier, salinele, carierele, pășunile și pădurile vaste. Se estimează că la apogeul dezvoltării sale avea un număr de locuitori cuprins între 25000 şi 30000. După câteva rascoale înăbusite ( de ex. a sarmaţilor în 117), începând cu anii 160 provincia a fost ţinta invaziilor barbare :marcomani, carpi, goţi, mai târziu hunii şi slavii dar şi dacii liberi dinafara hotarelor provinciei care au pustiit regiunile aurifere şi aveau ca ţintă Sarmisegetusa Ulpia Traiană. După fiecare salvare a metropolei se ridica un bust al împăratului dela Roma şi al generalului care a apărat-o. Nemaifăcând faţă invaziilor, în anul 271 împăratul Aurelian a hotărât retragerea la sud de Dunăre a armatei, urmată de nobilimea cu sclavi, dar nu de marea masă a populaţiei. Retragerea romană nu a însemnat și dispariția latinității la nord de Dunăre, populaţia rămasă fiind practic romanizată. Odată cu venirea hunilor de la jumătatea sec. V, viaţa oraşului a încetat.

Arheologie

Sapăturile arheologice au început în anul 1924 sub conducerea lui Constantin Daicoviciu, urmate de alte colective printre care şi cel al lui Adrian Daicoviciu. În anii 1930, déjà o foarte mică parte din ruinele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa erau scoase la iveală. În anul 1934, regele Carol al doilea, însoţit de voivodul Mihai a dat prima lovitură de târnăcop, care marca simbolic începerea săpăturilor arheologice. După o întrerupere, săpăturile arheologice au fost reluate în anul 1973. În afara zidurilor oraşului au fost descoperite câteva cuptoare pentru arderea cărămizilor, un atelier de sticlărie, clădiri cu caracter religios, două necropole, stele funerare şi morminte, dar și clădiri cu instalații de hypocaust (încălzire centrală, prin pardoseală). Nu am găsit alte referiri ale campaniilor de cercetare până la cele de după anul 2000. Cert este că situl arheologic nu a fost păzit, localnicii şi-au construit case în el sau în apropierea lui folosindu-i materialele de construcţii şi până nu de mult drumurile interioare erau străbătute de căruţe cu cai.

 Campanii de cercetare si excavare au fost în 2007-2011, 2016-2021 dar cu toate acestea cea mai mare parte din suprafața orașului antic nu a fost încă cercetată de arheologi. În 2023 a avut loc prima campanie de cercetare arheologica sistematica de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa printr-un proiect European. Astfel intre 3-21 iulie 2023 s-a făcut cercetarea edificiului Domus procuratoris (reședința și sediul procuratorului financiar al Daciei Superior/Apulensis). Finalizarea acestui proiect a fost în august 2025.  Începând de vineri, 8 august 2025, Amfiteatrul roman a fost din nou deschis publicului dar excursia noastră fiind în iulie, nu ni s-a permis vizitarea lui decât cu o privire de pe margini. Metropola era un patrulater cu o suprafață de aproape 33.000 m². Era formată din blocuri de piatră masive, construită cu cinci terase Inafara zidurilor de incintă ale oraşului pe o suprafaţă de 60-80 ha, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte.

˝Ruinele oraşului roman se extind pe cca. 1500 m lungime şi 1000 m lăţime. Iniţial oraşul a avut o formă de patrulater – 600 m x 540 m – înconjurat de un puternic zid de incintă, înalt de circa 5 m, ce închidea o suprafaţă de cca 33 ha, străjuit de turnuri circulare la colţuri. În centrul oraşului, în jurul unei pieţe pavate cu lespezi de calcar, existau Palatul Augustaliilor, Forul, clădiri administrative şi locuinţe particulare, iar în afara zidului de incintă au fost identificate edificiul termal, vestigiile unor villae suburbane şi ale amfiteatrului roman˝.

În inima orasului se intersectau cele doua drumuri principale, unul orientat nord-sud si altul est-vest, la intretăierea carora se afla principala constructie publica Forul lui Traian. Am fost în extremitatea nordică a primului drum al provinciei, la Porolissum (Moigrad) pe care l-am vizitat în 2018. ( vezi impresii)

Câteva din construcţiile cele mai importante: dintre care unele nemarcate si încă insuficient cercetate:

Amfiteatrul (deschis pt., vizitare după 8 aug 2025, după o finanţare de 22 mil lei din bani europeni) cu o capacitate de 5000 de persoane a fost construit în prima jumătate a secolului al II-lea. Amfiteatrul este o construcție de formă ovală, având diagonalele de 99 m, respectiv 88 m. Arena (cu diagonalele de 66 m și 47 m) era înconjurată de tribune. Acolo aveau loc lupte de gladiatori, încăierări între animale sălbatice și oameni, reprezentații de teatru, etc.

Forul lui Traian cu o intrare monumentală este parţial conservat şi era centrul civic si politico-administrativ. Cuprindea o piata publica, o basilica, un tribunal sub care se afla inchisoarea, sala de sedinţe a consiliului local (curia), trezoreria păzită.

Templul zeitei Nemesis, zeita norocului gladiatorilor era situat în apopierea amfiteatrului,

Palatul Augustalilor, un edificiu pompos cu o curte interioară în care trona statuia împăratului, era locul de întâlnire al clasei nobile din cetate.

Domus Procuratoris, palatul Procuratorului financiar al Provinciei Dacia Apulensis, a fost și el cercetat, însă doar partial. Și astăzi clădirea se poate observa cu ușurință, construcția întinzându-se în grădinile hațeganilor.

Complexul arheologic mai cuprinde cel puţin şase temple identificate cu numele lor, sanctuare, un capitoliu, alte două foruri, necropolă dar vor trebui ani de cercetare şi fonduri importante pentru adaucerea lor la lumină.

Muzeul (ghidul ne-a zorit şi nu l-am vizitat) a fost întemeiat în 1924 dar completat în 1982 într-o clădire care iniţial fusese un han. Are patru săli la parter, cinci la etaj şi patru de depozitare nevizitabule. Conţine piese recuperate de la şantierul arheologic Alte exponate sunt răspândite în diverse muzee din ţară.

Concluzii

Pentru a vedea în totalitate situl arheologic ai nevoie de mai multe ore la dispoziţie şi neapărat un ghid care să-l cunoască pentru că la multe din ruine nu sunt plăcuţe explicative. Deasemeni situl ar trebui delimitat de gospodăriile oamenilor care si-au construit case şi grădini în interiorul lui. Ar trebui fonduri serioase pentru plata celor ce vor fi expropriaţi dar şi pentru restaurarea numeroaselor construcţii care astăzi sunt în majoritatea cazurilor niste rânduri de pietre. Lipsa pazei cât şi gardul subţirel usor de sărit, permite oricui să ia o piatră din construcţiile antice şi cum sunt mulţi vizitatori (peste 100000 pe an) ruinele au fost descompletate. Singurul obiectiv perfect restaurat este Amfiteatrul care a fost deschis pentru public în luna august.

 WEB, dacă se poate: https://www.youtube.com/watch?v=V4P7IKcTs0k

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 59 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI