Sate vechi / tradiționale pe brațul Sithonia

TIPĂREȘTE

Cunoscută pentru civilizațiile dezvoltate pe meleagurile sale, Grecia ne dezvăluie și în zona Halkidiki puterea sa de dezvoltare în ceea ce privește știința, arhitectura, politica, arta și filosofia. De la Omul din Petralona la Aristotel din Stagira, de la orașul antic Olynthos la fortăreața din Toroni, de la vechile mănăstiri de pe brațul Athos la bisericile din satele peninsulei – toate ilustrează cultura și civilizația din această parte nordică a Greciei.

Cum într-un concediu, fie el și de relaxare, nouă ne place să mai facem câțiva pași prin împrejurimi exact asta s-a întâmplat și în vacanța petrecută în orășelul-stațiune Neos Marmaras (vezi impresii). Aflați pe brațul central al peninsulei Halkidiki, și anume Sithonia, am cercetat Internetul și harta după câteva locuri frumoase pe unde să ne preumblăm. Am ales astfel ca în două după amiezi diferite am poposit în două sate tradiționale sithoniene, așezări cu oareșce vechime pe acele meleaguri.

Satul Parthenonas

Satul tradițional cel mai apropiat de Neos Marmaras este Parthenonas, o așezare situată la circa 6 km depărtare de portul stațiunii. Șoseaua asfaltată șerpuiește printre culmi, păduri și plantații de măslini, diferența de nivel fiind de circa 300 m. Ne oprim în parcarea amenajată din zona bisericii, cele câteva străduțe fiind destul de abrupte și înguste. Cu autoturismul se mai poate merge până în parcarea restaurantului Paul, spațiu situat ceva mai sus de biserică.

Am explorat la pas satul abandonat total în anii 1970 și repopulat în epoca contemporană. Cu vechi rădăcini istorice, cu dependență de o mănăstire athonită locuitorii Parthenonasului au participat la toate evenimentele importante din secolul al XIX-lea. După anii 1950-60 locuitorii s-au mutat treptat în orașul de pe malul mării, dar avântul turistic și reîntoarcerea la modul de viață idilic, în mijlocul naturii, din ultimele decenii au (re) animat satul, mai ales în perioada verii. Localitatea are azi statutul de așezare protejată, s-au refăcut drumurile de acces și s-a introdus electricitatea și apa curentă.

Ce oferă azi satul Parthenonas turiștilor? Câteva pensiuni, o serie de case tradiționale din piatră refăcute, câteva cafenele/restaurante, o biserică veche și un muzeu etnografic. Ne-am plimbat pe aleile pietruite pe lângă ziduri părăsite, invadate de vegetație, dar și pe lângă construcții din piatră restaurate, cu ferestre albastre și acoperișuri din olane. Trecem pe lângă biserica „Sf. Ștefan” (1837) , un edificiu restaurat situat alături de o clopotniță înaltă în formă de patrulater – biserica era închisă. Într-o piațetă pietruită dotată cu o cișmea (sunt câteva asemenea surse de apă împrăștiate prin sat) vedem vechea școală primară a satului (din 1908), de asemenea restaurată și amenajată drept muzeu etnografic (închis, fără a fi afișat vreun program sau număr de telefon de contact).

Ei bine, pe lângă casele din piatră de un pitoresc aparte și florile prezente peste tot, priveliștea spre mare, insula Kelyfos și brațul Kassandra este s u p e r b ă. Vom admira aceste imagini din zona restaurantului Paul, un locuitor întreprinzător care s-a reîntors în Parthenonas, a deschis o tavernă și a readus viața pe această coastă montană. Am mâncat o înghețată de smochine foarte bună, am băut nelipsitul frappe grecesc și o bere rece.

Am avut parte de o plimbare relaxantă, în sat nu erau foarte mulți turiști, liniștea era cuvânt de ordine, fotografiile au încercat să surprindă frumusețea locurilor, dar fără un succes deplin. În sat era deschise și două mici magazine, iar indicatoare turistice sunt amplasate în mai multe puncte orientând turiștii spre principalele puncte de interes.

Old Nikiti

O dimineață mai ploioasă ne-a împiedicat să mergem la plajă astfel că la orele amiezii ne-am îndreptat spre satul istoric Nikiti. Până acolo avem de parcurs aproximativ 21 km pe drumul de coastă, apoi urcând ușor pe coasta înaltă. Azi vechea așezarea este unită cu localitatea modernă, cunoscută stațiune estivală.

Ca mai toate așezările grecești din zona coastei nucleul satului era amplasat undeva la înălțime pentru a fi ferit de incursiunile dușmanilor venite de pe mare. Și Palia Nikiti a avut legături cu o mănăstire athonită (de la posesiunea unui călugăr i se trage și numele). Locuitorii au luptat împotriva stăpânirii otomane în veacul al XIX-lea, apoi la început de secol al XX-lea a cunoscut o dezvoltare susținută. Și aici a urmat o perioadă de decădere accentuată (după apariția și creșterea stațiunii de pe malul mării) stopată acum de interesul pentru păstrarea și valorificarea patrimoniului local.

Ne strecurăm cu autoturismul pe străzi înguste (unele cu sens unic) având setat drept punct terminus biserica vechiului sat. Nu vă sfătuiesc să mergeți motorizat până acolo, aleile pietruite în rampă și pantă sunt un pic cam dificile, plus că în zona bisericii sunt doar câteva locuri de parcare. Cel mai bine parcați în zona pieței centrale a satului și a localului Barcarolla (nu vă gândiți că aici sunt zeci de locuri de parcare, dar e teren plat și un punct bun de plecare în plimbare).

După ce ne-am întors în piațeta centrală, am parcat lângă un magazin de suveniruri și am pornit per pedes spre lăcașul de cult din punctul înalt al așezării, urcând pe o străduță și coborând pe alta. Norii s-au mai împrăștiat, deja e cald în aer, soarele încearcă să ne topească, dar zidurile masive din piatră oferă o răcoare plăcută.

La fel ca în Parthenonas, multe case și locuințe din istoricul sat Nichiti au fost refăcute/restaurate, sunt mai multe unități de cazare de diferite categorii, o cafenea-restaurant drăguță, două biserici vechi și un muzeu etnografic.

Urcăm spre biserica Agios Nikitas (1867, reconstruită în 1950), un locaș de cult impozant ridicat din piatră, situat pe o terasă alături de nelipsita clopotniță cu etaj. La 50 m depărtare, în cimitirul satului, se află capela „Adormirea Maicii Domnului” pe pereții căreia mai putem vedea urmele unor fresce din anii 1600. La numai câțiva pași de nucleul religios se află clădirea fostei școli din 1870, grandioasa construcție găzduind astăzi un muzeu de isotire și etnografie.

După vizitarea muzeului am explorat ulițele vechiului sat, pietruite în cadrul unui proiect de prezervare a vieții tradiționale, descoperind case din piatră, acoperișuri roșii și hornuri albe, flori și pisici. Ne-am oprit pentru un scurt popas în piațeta centrală la Barcarolla unde am savurat un frappe rece și o gustoasă prăjitură cu morcov. Frumoase corăbii hand made erau oferite spre vânzare; de asemenea, am intrat într-un magazin de suveniruri cu piese deosebite (Metallon).

Concluzii. Recomand aceste plimbări de 1-2 ore prin satele tradiționale sithoniene, locuri pitorești unde descoperi istorie cultură și spiritualitate. Fermecătoare peisaje ți se aștern la picioare de pe înălțimile unde sunt așezate aceste sate vechi. Alegeri inspirate!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 72 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI