Călătorie în timp spre fosta Iugoslavie

TIPĂREȘTE

Anul trecut am mers într-un circuit de șapte zile prin majoritatea țărilor din fosta Iugoslavie, dar din lipsă de timp și poate chiar de inspirație, nu mi-am relatat experiența aici, pe site, așa că astăzi vă voi purta prin una dintre cele mai interesante și impactante călătorii de-ale mele, însă, din păcate, nu voi vorbi despre cazare și despre prețuri, deoarece a trecut mai mult de un an de atunci și nu îmi mai amintesc cu exactitate aceste detalii. Acest articol va fi mai mult despre ce puteți vizita și despre istoria acestor țări.

Prima noastră oprire a fost în Skopje, capitala Macedoniei de Nord. Îmi amintesc că am luat un Airbnb aproape de centru pe care nu îl găseam sub nicio formă și abia ne-am înțeles cu gazda unde am fi putut să ne întâlnim pentru a fi ghidați spre cazare.

Când am ajuns în oraș, am observat clădirile dezolante de parcă ar fi aparținut unui oraș mic din România, nu unei capitale sud-est europene. Centrul, în schimb, era destul de frumos. Am văzut statuia lui Alexandru cel Mare și am trecut podul de piatră spre un bazar. Unul dintre lucrurile unice la aceste țări este împletirea culturii creștine cu cea musulmană. Desigur, de-a lungul timpului această coliziune a dus și la conflicte din cauza diferențelor ideologice dintre cele două religii.

Îmi amintesc cât de mare era bazarul, împânzit de magazine cu aur și restaurante la care prețurile erau mult mai accesibile decât în România. Am văzut clădiri colorate și minarete răsărind în zare. Am mers chiar și la un magazin de vechituri, unde am găsit pumnale și bani vechi, iar noaptea se observa Crucea Mileniului de pe muntele Vodno.

Din păcate, șederea noastră în Skopje a fost doar de o noapte, iar ziua următoare ne-am îndreptat către Albania, mai exact către Vlora. Acolo am stat două nopți, dar memoria acelor zile s-a șters aproape complet, deoarece tot ceea ce am făcut a fost să stăm la plajă, iar eu nu sunt o adeptă a bronzatului, a statului pe șezlong sau a „bălăcitului” în mare. Îmi amintesc doar un șir lung de palmieri ce se întindea pe întreaga alee, de parcă mă aflam în Los Angeles și faptul că, într-o seară, am mers la piscina hotelului care mirosea a clor mai tare decât Bazinul Olimpic din Pitești.

De asemenea, cazarea noastră inițială ne-a fost anulată cu doar câteva ore înainte să ajungem, așa că a trebuit să căutăm alta într-o benzinărie. Alt aspect pe care l-am mai observat în Albania au fost drumurile extraordinar de proaste, așa că dacă aveți intenția să mergeți în această țară cu autoturismul personal, pregătiți-vă să fiți zdruncinați. Am trecut și prin Durres, dar nouă ni s-a părut destul de neîngrijită zona, comparând-o cu Vlora.

Următoarele două nopți le-am petrecut în Muntenegru, mai exact în Budva. Această destinație a fost chiar foarte frumoasă. Îmi amintesc marea cristalină și munții arși dimprejurul nostru. În Budva, exista și un oraș vechi cu o citadelă și clădiri atinde de vreme, ca într-un film medieval. În cea de-a doua zi petrecută în Muntenegru, am mers chiar și într-o plimbare cu vaporul, oprind în mai multe destinații. Am înotat într-o grotă și ne-am plimbat pe străzile înguste ale unei țări atât de frumoase, dar atât de neobservate. Nu știu de ce, însă de fiecare dată când mă gândesc la țările pe care le-am vizitat, uit să adaug această locație.

După cele două zile petrecute în Budva, am plecat spre Bosnia și Herțegovina, dar, înainte, am trecut prin Dubrovnik, în Croația. Noi am mai fost odată în această țară, dar numai în Zagreb și în Rijeika. Voiam să ajung de foarte mulți ani în Dubrovnik, deoarece acolo s-a filmat Game of Thrones, iar cărțile din care s-a inspirat serialul mi-au trezit un real interes pentru istorie și politică la vârsta de paisprezece ani.

Îmi aduc aminte că nici nu am găsit loc de parcare în proximitatea cetății, așa că am mers până la un mall și am luat un Bolt care nici nu mai știu cât a costat.

În interiorul cetății, am văzut faimoasele scări din serialul Game of Thrones, unde Cersei și-a ispășit pedeapsa pentru actele sale de minciună și de manipulare. Am văzut chiar și grădina în care s-a rostit faimoasa replică a lui Petyr Baelish: “Knowledge is power” , dar numai pe dinafară, deoarece nu mai aveam timp și din câte știu, intrarea costă o sumă de bani, doar că destul de infimă.

În cele din urmă, ne-am îndreptat spre Bosnia și Herțegovina, dar nu spre Sarajevo, ci spre Mostar. Acolo m-a lovit pe mine realitatea țărilor în care mă aflam. Abia atunci realizasem că eram în fosta Iugoslavie. În Bosnia, am simțit o tensiune nespusă, de parcă oamenii se temeau de un conflict iminent ce avea să vină. Totuși, Mostarul este un oraș superb și unic. Podul de piatră, celebru pe internet, a fost bombardat în războiul bosniac și reconstruit. Clădirile sunt foarte colorate, iar minaretele veghează orașul încărcat de istorie și de suferință.

De fapt, în Mostar, am vizitat Muzeul Genocidului și al Victimelor de Război, iar după mine, acesta a fost cel mai traumatizant loc pe care l-am vizitat. Acest muzeu m-a marcat mai tare decât Auschwitz și Închisoarea din Pitești. Poate că impactul acestui loc a venit și din faptul că nu știam aproape nimic despre atrocitățile ce s-au petrecut în timpul căderii Iugoslaviei. Problema nu a fost doar economică, ci și etnică sau religioasă. Am fost uimită să aflu despre lagărele de concentrare din acea perioadă construite pentru populația islamică. Războiul din Iugoslavia a fost cel mai mare caz de ethnic cleansing din istorie. De asemenea, problemele dintre naționalitățile ce au făcut parte din Iugoslavia au fost cimentate încă din anii 1300 când Imperiul Otoman a invadat Europa de Sud-Est. Din câte am înțeles dintr-un video, Serbia, Albania și Bosnia au vrut să facă alianță împotriva Imperiului Otoman pentru a conserva creștinătatea popoarelor și pentru a stopa convertirea lor la islamism, doar că singurii care și-au respectat acordul și au luptat pentru religia popoarelor balcanice, au fost sârbii, iar albanezii și bosniecii au cedat. Astfel, Serbia s-a simțit oarecum trădată.

În acest muzeu, am văzut și un video despre judecata după terminarea războiului de la Curtea Internațională de Justiție și hainele pe care victime sau ajutoarele de la ONU le-au purtat în timpul conflictului, plus poveștile lor oribile, acompaniate de poze foarte grafice. Chiar recomand acest muzeu, mai ales dacă vreți să aflați detaliile unui război ale cărui cauze și repercusiuni nu mai sunt adresate. Conflictul din Iugoslavia este complex și nu reprezintă doar o luptă cauzată de inegalitatea economică dintre membrii.

După ce am mai adăugat pe lista mea încă un loc traumatizant de vizitat, am mers să bem o bere la terasă, unde am întâlnit un domn care locuia în Țările de Jos și luptase în război. Acea persoană se vedea clar afectată, chiar și după treizeci de ani.

Ziuă următoare, ne-am făcut bagajele și ne-am îndreptat spre casă, însă nu fără să trecem prin Sarajevo. Din păcate, timpul nu ne-a permis să coborâm din mașină, dar am putut observa pe geam blocurile ciuruite. Este ca și cum oamenii nu au vrut să dea uitării suferința.

Ultima noastră seară am petrecut-o în Belgrad (Serbia). Am mai fost odată acolo și am relatat aici experiența. Sincer, iubesc acest oraș. Arhitectura brutalistă este una dintre preferatele mele, iar în Belgrad, aceasta se poate observa din plin. Turnurile Genex sunt extraordinar de cunoscute pe internet, iar acum vă puteți lua chiar și un Airbnb acolo. Unul dintre turnuri este locuibil, celălalt este abandonat (N-o să vă dau idei de a face urbex pe-acolo).

Ziua următoare, înainte de a merge acasă, am trecut și pe la Belgrad Fortress pe care am mai văzut-o și despre care am scris în articolul despre circuitul prin Serbia, Croația, Slovenia și Italia.

Înainte de a concluziona, aș vrea să menționez că: prețurile sunt mult mai accesibile decât la noi în aceste țări; folosiți cardul bancar pentru plăți – nu are rost să vă mai complicați cu schimbul valutar, deoarece comisionul nu reprezintă o avere; aceste țări nu sunt în UE (cu excepția Croației), dar nu vă trebuie pașaport, deoarece România are un acord cu prietenii noștri balcanici (Mulțumim Ministerului Afacerilor Externe!).

În final, fosta Iugoslavie reprezintă un circuit interesant în care puteți găsi toate ingredientele pentru o vacanță perfectă: cultură, relaxare la mare, dar și la munte, istorie și prețuri avantajoase, perfecte pentru o călătorie„on a budget” .

PS: Aceasta este o întrebare pe care cred că ar trebui să o adresez pe Reddit, dar cât de„effective” credeți că mai sunt blogurile personale în zilele noastre? Le mai citește cineva sau toată lumea se uită pe Tik Tok?

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 74 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI